Una dintre cele mai utile și puternice abilități pe care le avem la dispoziție în viață este imaginația. Cu ea putem genera idei, concepe, lucruri inovatoare, putem vizualiza procesul prin care atingem diverse obiective și o putem folosi inclusiv pentru a antrena abilități sau a deprinde noi aptitudini.
Tehnica vizualizării ne poate învăța cum să folosim eficient imaginația pentru a ne atinge obiectivele și pentru a deprinde sau a ne îmbunătăți diverse abilități. E folosită în dezvoltare personală, diverse terapii și este mai ales parte din rutina unor mari atleți și oameni de succes din întreaga lume. Câteva exemple: David Goggins, Jim Carrey, Oprah Winfrey, Michael Jordan, Arnold Schwarzenegger, și lista poate continua (vezi https://www.mindbodygreen.com/articles/successful-people-who-use-the-power-of-visualization sau https://envision.app/2019/08/22/successful-people-use-visualization-techniques/)
I. Tipurile de vizualizare
Sunt două feluri în care putem vizualiza ce ne dorim:
- Primul este cel în care ne imaginăm detaliat cum vom fi atunci când obținem succesul: cum ne vom simți și ne vom comporta – circumstanțele, emoțiile, gesturile, postura și mimica. Practicarea zilnică, inclusiv pentru perioade scurte de 10-15 minute, a vizualizării obținerii rezultatelor dorite poate avea un impact puternic asupra performanțelor noastre: ne dă optimism, ne dă motivație, ne face mintea mai receptivă la oportunități și ne menține concentrați asupra obiectivului.
- Al doilea mod se referă la vizualizarea pașilor concreți prin care realizăm ce ne-am propus. Iată câteva exemple:
- Repetarea în minte a unui rol pentru o piesă de teatru
- Vizualizarea unei strategii de business pe următorii ani
- Vizualizarea modului în care ne vom comporta și vom vorbi la o prezentare în public
- Practicarea în imaginația noastră a unei lovituri de golf, a unei centrări la fotbal, sau a unui alt exercițiu sportiv
- Exersarea unei piese la un instrument anume
- Recapitularea mentală a unor cunoștințe proaspăt dobândite și conștientizarea legăturilor dintre ele
II. Cum practicăm vizualizarea?
Foarte important este și modul în care aplicăm vizualizarea:
- Este recomandat ca ceea ce vizualizăm să fi fost aplicat cu succes măcar odată sau de câteva ori în viața reală (ex.: o lovitură de golf, o tehnică de pictură, gestica și mimica pentru a dobândi o anumită atitudine, etc.)
- Vizualizarea trebuie să fie scurtă și să conțină doar elementele esențiale, între 5 și 15 secunde ca durată, în tranșe de 1 până la maxim 3 vizualizări per repetare. Dacă vizualizarea este de 5 secunde, de exemplu, o putem face de 3 ori per repetare – 5s x 3 = 15s). Este important ca ea să fie scurtă pentru că o vizualizare complicată presupune un efort psihic destul de mare și este greu de menținut, dar nu este o regulă universală.
- Cele mai bune rezultate s-au dovedit a fi obținute cu 50 până la 75 de repetări per sesiune, cu o pauză de 10-15 secunde între repetări, pentru a deprinde o abilitate nouă. Pot fi cazuri în care putem utiliza mai multe sau mai puține repetări sau chiar pauze ceva mai scurte, totul depinzând de nevoile noastre și ce funcționează cel mai bine pentru noi.
- De cele mai multe ori e de preferat să fie la persoana întâi (de exemplu, când exersăm o aruncare cu mingea sau o lovitură de box), dar sunt unele cazuri când e bine să fie la persoana a treia (când vrem să ne pregătim pentru a vorbi pe scenă către un public sau repetăm un rol pentru o piesă de teatru). În practica personală am simțit că de multe ori e mai eficient să combin cele două perspective (spre exemplu, când exersez mental o figură de dans, este importantă atât postura și felul cum arată dansul din exterior cât și felul în care mă mișc și simt dansul și conexiunea cu partenera, la persoana întâi).
III. Aspecte importante de luat în considerare
Posibilitățile sunt vaste și impactul este proporțional cu măsura în care folosim aceste unelte. Dar, înainte de a trece la folosirea propriu-zisă a practicii vizualizării, sunt importante câteva mențiuni:
- Scopurile noastre trebuie să fie realiste și fezabile în timpul pe care ni l-am propus. Alergarea după țeluri nerealiste sau care nu depind neapărat de noi ne poate duce în final la dezamăgiri profunde, oboseală fizică și psihică excesivă și pierderea încrederii în noi. Dacă realizăm că obiectivele noastre sunt excesive sau iraționale atunci e cel mai bine să facem un pas în spate și să ne întrebăm în primul rând de ce ne dorim astfel de lucruri. De multe ori sub “vălul” acestor dorințe se ascund alte problemele pe care le avem, posibil unele mai profunde și neadresate.
- Cele mai bune rezultate sunt obținute practicând o combinație a celor două moduri de vizualizare expuse mai sus. Primul ne ajută să fim motivați și în starea mentală adecvată, iar al doilea ne ajută să exersăm pașii concreți pentru obținerea rezultatelor.
- Imaginația nu poate substitui complet practica reală și are impact ceva mai slab decât aceasta. În schimb o putem folosi în combinație cu practica reală pentru a ne îmbunătăți mult performanțele, mai ales când nu dispunem mereu de un mediu real în care să putem aplica ceea ce încercăm să deprindem sau să obținem.
- Odihna joacă un rol esențial în sedimentarea deprinderilor și a noilor atitudini mentale. Stresul sau odihna proastă ne poate afecta rezultatele în diverse proporții.
În podcastul profesorului de neurologie de la Stanford, Andrew Huberman, este explicat mai amănunțit și cu referințe la articole științifice cum funcționează și cum se aplică tehnica vizualizării:
Mulțumiri pentru imaginea reprezentativă a articolului: © Image By vecstock
Lasă un răspuns